Acidul folic în sarcină

©

Autor:

Acidul folic în sarcină

În perioada sarcinii, o dietă echilibrată, sănătoasă  este, mai mult ca niciodată, esențială pentru mamă, dar mai ales pentru o bună dezvoltare a fătului. Se consideră că viitoarea mămică trebuie să mănânce pentru doi, însă nu cantitativ, cât mai ales calitativ, diversificat, organismul acesteia având nevoie de mai mulți nutrienţi decât în mod obișnuit. Unul dintre acești nutrienţi este acidul folic, esențial în prevenirea unor malformații cu potenţial fatal la nou-născut.

Orice femeie aflată la vârstă fertilă și care își dorește să devină mamă trebuie să ia zilnic suplimente cu acid folic. Specialiștii susțin că această substanță este deosebit de importantă pentru dezvoltarea normală a fătului, iar administrarea ȋncă dinainte de a rămâne însărcinată este imperios recomandată. (1, 11)

 

Generalități despre acidul folic

Acidul folic sau vitamina B9 participă la formarea şi repararea ADN- ului, deci are un rol fundamental în creșterea şi multiplicarea celulară. În perioada prenatală, celulele din țesuturile fătului se multiplică foarte rapid, astfel încât acidul folic devine un pilon esențial pentru dezvoltarea lor ȋntr-un ritm normal, fără anomalii. În plus, acidul folic este important pentru sinteza eritrocitelor, iar diverse studii arată rolul protector al acestuia asupra inimii, sănătăţii creierului, auzului.

 

Acidul folic și derivații săi au o largă răspândire în alimente. Se găsesc în cantitate mare în ficat, rinichi, în frunzele plantelor, în special în spanac, în mazăre, germeni de grâu, sfeclă, lămâi, broccoli, conopidă, sparanghel. Valorile normale serice de folat sunt ȋntre 5 și 15 micrograme/ml, iar ȋn lichidul cerebrospinal ȋntre 16 şi 21 micrograme/ml. Se consideră că valorile serice mai mici de 5 micrograme/ml indică un deficit de folat, iar mai mici de 2 micrograme/ml indică o anemie megaloblastică, care se manifestă prin inapentenţă, tulburări de memorie, oboseală, iritabilitate, pierdere ȋn greutate. (9, 10, 11)

 

Riscurile deficitului de acid folic

Principalele riscuri care apar ca urmare a unui deficit de acid folic în perioada dinaintea și în timpul sarcinii constau în defecte de tub neural, maladii ce afectează creierul sau măduva spinării nou-născutului, iar de aici, subliniem importanța acestui nutrient și ușurința cu care acestea ar putea fi prevenite de către mamă.

Defectele de tub neural sunt malformații fetale, care se produc încă din prima lună de sarcină, astfel ȋncât uneori există posibilitatea ca la această dată mama să nu ştie că este însărcinată, de aceea este importantă admistrarea acestei substanţe ȋncă dinainte de a rămâne ȋnsărcinată. Cele mai frecvente defecte de tub neural sunt spina bifida și anencefalia, însă ȋn cazuri excepţionale poate să apară și encefalocelul. (2)

 

  • Anencefalia reprezintă lipsa unei componente a cutiei craniene sau chiar a creierului, ceea ce denotă severitatea malformaţiei. De exemplu, acrania semnifica absența cutiei craniene și poate fi clasificată ȋn: exencefalie (ieşirea encefalului prin defectul cutiei craniene, cu repercusiuni evidente asupra acestuia) şi anencefalie ce se caracterizează prin lipsa completă sau parțială a cutiei craniene și a creierului. (1, 3, 4)
  •  
  • Encefalocelul este caracterizat de protruzia printr-un defect al cutiei craniene, al structurilor intracraniene, cum ar fi meningele, ceea ce se numeşte meningocel, sau ţesutul cerebral ȋnsoţit de foiţa protectoare, ceea ce poartă numele de encefalomeningocel. Operaţia standard suferită de nou-născuţii afectaţi de această malformaţie constă ȋn introducerea ȋn cutia craniană a componentelor afectate şi ȋnchiderea ulterioară a defectului, ȋnsă chiar şi după corecţia chirurgicală, aceşti copii pot rămâne cu diverse sechele, mai mult sau mai puţin invalidante, ca deficitul intelectual, dizabilităţi motorii, probleme de vedere, epilepsie. (3, 4)
  •  
  • Spina bifidă este un defect de închidere osos situat la nivelul coloanei vertebrale, prin care măduvă spinării şi/sau foiţa protectoare vor putea pătrunde şi vor ieşi la exterior, fie fiind acoperite de tegument, malformaţie denumită spina bifidă occulta, fie fiind asociate cu un sac herniat, căpătând ȋn această situaţie numele de spina bifidă chistică. Dacă ȋn sacul protruzionat se găsesc meningele şi lichid cefalorahidian, atunci poartă denumirea de meningocel, iar dacă se găsesc elemente componente ale măduvei spinarii, ȋmpreună cu fibre nervoase, se numeşte mielomeningocel. Există, ȋnsă, şi situaţia ȋn care elementele anatomice herniate nu sunt acoperite de tegument, ceea ce implică o comunicare directă a acestor structuri cu exteriorul, malformaţie numită mieloschizis. Spina bifidă se poate corecta chirurgical înainte sau după naștere, însă unii copii afectați pot rămâne cu diverse sechele: pot rămâne paralizați, pot avea incontinenţă urinară. (3, 4)

Etiopatogenie

Embrionul uman trece ȋn decursul dezvoltării sale prin 23 etape care durează fiecare ȋn parte 2, 3 sau 4 zile. Neurulaţia primară este un fenomen fiziologic din viaţa intrauterină, care permite apariția structurilor nervoase principale ce vor genera apariţia componentelor sistemului nervos central, creierul şi  măduva spinării, iar neurulaţia secundară se referă la formarea detaliată a măduvei spinării. Placa neuronală este formată în etapa 8, ȋntre zilele 17 și 19, iar ȋn etapa 10, are loc fuziunea pliurilor neuronale, ceea ce ȋnseamnă că orice problemă apărută ȋn această perioadă va putea determina deja apariţia defectelor de tub neural. Ȋn etapa a 11-a,  ȋntre zilele 23-26, are loc închiderea neuroporului rostral, iar ȋn etapa a 12-a are loc ȋnchiderea neuroporului caudal. Eşecul unui parcurs normal al acestor etape va duce la apariţia anencefaliei, respectiv a mielomeningocelul. Totuși, defectele de tub neural au origine multifactorială, ceea ce nu exclude ca nou născutul să se nască cu astfel de malformații după o administrare responsabilă şi corectă de acid folic, însă este demonstrat prin studii că incidenţa lor scade dacă viitoarea mama respectă aceste indicații. (4, 8)

Diagnostic prenatal

Diagnosticul prenatal pentru depistarea acestor malformații este imperios indicat şi din fericire este la ȋndemana tuturor, cuprinzând determinarea alfa-fetoproteinei în serul sanguin mamei și ecografia, realizată ȋn primul sau ȋn al doilea trimestru de sarcină. În mod normal, alfa fetoproteina este crescută ȋn serul sanguin fetal, se găseşte ȋn concentrații moderate ȋn lichidul amniotic și în concentrații scăzute în serul sanguin matern, ceea ce face uşor de bănuit o astfel de malformaţie ȋn cazul ȋn care această proteină apare crescută ȋn sangele matern sau ȋn lichidul amniotic. Dacă alfa fetoproteina este semnificativ crescută ȋn cele două lichide biologice menţionate anterior, se va recomanda efectuarea unei ecografii, pentru localizarea defectului.

 

Pe parcursul anilor s-a demonstrat, prin intermediul studiilor, importanţa profilaxiei cu acid folic. De exemplu, Medical Research Council din Marea Britanie a realizat un studiu care avea drept scop monitorizarea unor femei care au dat naştere unor copii cu defect de tub neural, femei cărora li s-au administrat acid folic (4 mg/zi) şi multivitamine ȋnainte şi pe parcursul sarcinii, pentru a putea deduce efectul acestora ȋn eventualele recurenţe ale acestor malformaţii. Astfel, mamele au fost împărțite în 4 grupuri. Femeile dintr-un grup au primit multivitamine, altele din alt grup au primit acid folic, al treilea grup a primit atât multivitamine, cât și acid folic, iar al patrulea grup nu a primit niciun supliment. La finalul studiului, statistic, s-a observat un efect evident de protecție faţă de apariţia defectelor de tub neural la nou-născuţii mamelor care au primit acid folic, comparativ cu cele din grupul care nu a primit. Concluzionând, cercetătorii au dedus că ingestia de acid folic a împiedicat recurenţele de defecte de tub neural ȋn proporţie de 72% pe parcursul studiului. (4, 5)

 

Doza necesară de acid folic

U. S. Preventive Services Task Force reafirmă că suplimentele cu acid folic luate zilnic într-o doză între 400 și 800 micrograme înainte și pe timpul sarcinei scade riscul apariției malformațiilor cu potențial fatal precizate mai sus și sfătuiește mamele să le zilnic cu o lună înainte de a rămâne însărcinate și în primele trei luni de sarcină. Totuși, este foarte important că sarcina dumneavoastră să fie monitorizată încă de la început și să consultați medicul în cazul oricărui supliment pe care doriți să îl luați. (6)

Dacă vă întrebați dacă puteți lua acid folic din alimentație, răspunsul este afirmativ, însă pentru a asigura întreaga cantitate de care dumneavoastră și fătul aveți nevoie, sunt necesare cantități relativ crescute de alimente bogate în acest nutrient, de aceea se recomandă suplimentele. Alimentele în care putem găsi acidul folic sunt: cereale, pâine, făină, peşte, orez, fasole, portocale, conopida, broccoli. (3, 9)

 

Exista ȋnsă câteva categorii de persoane care ar putea necesita o cantitate mai mare de acid folic zilnic, de exemplu:

  • mamele care au un istoric patologic familial ȋn care există o persoană din familie (de exemplu un copil) afectată de un defect de tub neural;
  • mamele care sunt sub tratament cu anumite antiepileptice;
  • mamele care au fost ele ȋnsele afectate de acest tip de malformaţie;
  • mamele obeze;
  • mamele care suferă de diabet zaharat.

 

Dacă vă ȋncadraţi ȋntr-una dintre aceste categorii, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru a vă recomanda doza de acid folic de care aveţi nevoie, ȋn funcţie de caz. (3)


Data actualizare: 21-03-2017 | creare: 21-03-2017 | Vizite: 3901
Bibliografie
1. https://www.pregmed.org/folic-acid-dosage-take-pregnancy.htm
2. https://medlineplus.gov/neuraltubedefects.html
3. https://www.marchofdimes.org/baby/neural-tube-defects.aspx
4. https://webbut.unitbv.ro/jmb/JMB%202010%20nr.4/031_caz_clinic_moga.pdf
5. Lancet - Prevention of neural tube defects: results of the Medical Research Council Vitamin Study. MRC Vitamin Study Research Group, 1991 Jul 20
6. https://medlineplus.gov/news/fullstory_162970.html
7. Îngrijiri prenatale de rutina în sarcina cu risc scăzut , Centrul național de studii pentru medicina familiei
8. Greene N. D. E., Stanier P., Copp A. J. Genetics of human neural tube defects. [Review]. 2009, Human Molecular Genetics
9. https://www.drugs.com/pro/folic-acid.html
10. https://www.drugs.com/folic_acid.html
11. https://www.medicalnewstoday.com/articles/219853.php
©

Copyright ROmedic: Articolul se află sub protecția drepturilor de autor. Reproducerea, chiar și parțială, este interzisă!


Din Biblioteca medicală vă mai recomandăm:
Din Ghidul de sănătate v-ar putea interesa și:
  • Efectele dăunătoare ale excesului de acid folic
  • Acidul folic crescut sau scăzut
  • Nivelurile de acid folic aflate în scădere la populație solicită necesitatea fortificării alimentelor
  • Forumul ROmedic - întrebări și răspunsuri medicale:
    Pe forum găsiți peste 500.000 de întrebări și răspunsuri despre boli sau alte subiecte medicale. Aveți o întrebare? Primiți răspunsuri gratuite de la medici.
      intră pe forum